Prism pierdere în greutate faza 1 orientări

Este necesar să ne centrăm atenția spre importanța sănătății mintale și modul în care ne influențează viața personală, familială și socială, să sesizăm precoce atunci când apare o afecțiune și să intervenim terapeutic timpuriu, până nu este prea tardiv. Aceste două tulburări pot să aibă la bază o etiologie multifactorială genetică, biologică, socio-culturală, psihologică, etccare poate arbonne vara subțire înspre diferite tulburări psihice, dar atunci când ne confruntăm cu pacienți cu aceste 2 tulburări asociate, ne punem întrebarea care a apărut prima pentru ca terapia medicamentoasă și mai ales psihoterapia pe care o folosim prism pierdere în greutate faza 1 orientări aibă efectul prism pierdere în greutate faza 1 orientări într-un timp cât mai scurt posibil, să identificăm care este cauza și care este efectul.

Întâlnim tot mai des tulburarea depresivă la vârste tot mai fragede, datorată în principal mediului perturbant în care trăiesc copiii și totodată persoanele care au o tulburare alimentară pot dezvolta depresie în timp. În ultimul caz, modificările fiziologice ale organismului implicate în anorexie, cum ar fi greutatea corporală scăzută, pot declanșa o simptomatologie depresivă, fiind necesar să investigăm mai atent [1].

Depresia poate fi atât cauza cât și efectul unei alimentații deficitare. S-a demonstrat că persoanele cu anorexie nervoasă AN sunt predispuse de multe ori spre de a dezvolta depresie secundară. De cele mai multe ori depresia este rezultatul schimbărilor fizice și biologice pe care anorexia le produce în organism, incluzând modificările cerebrale și la nivelul corpului.

Persoanele cu anorexie își evaluează propria persoană prin prisma conformaţiei, a greutăţii corporale și a capacităţii de a le controla, astfel nemulţumirea legată de aspectul fizic și lipsa controlului conduce la trăiri afective negative cu impact major asupra funcţionării sociale și profesionale.

Pragmatic atunci când nu reușesc să își respecte regulile rigide pe care le-au stabilit, ajung să aibă o stimă de sine scăzută.

Totodată evenimentele negative cu trăiri afective negative conduc la tulburări de alimentaţie pentru a compensa dispoziţia negativă și a distrage atenţia de la evenimentele negative pe care le creează distressul. Sunt pacienţi care sunt sensibili la emoţii, le tolerează cu dificultate sau trăiesc emoţii puternice, motive care îi predispun către comportamente ale tulburărilor alimentare. În plus, sentimentele de pierdere al controlului, de neputinţă, stima de sine scăzută și intoleranţa la emoţiile puternice, asociate distorsiunilor cognitive și mecanismelor deficitare de pierderea în greutate premiul în numerar și de rezolvare al problemelor cresc riscul suicidar.

Trăsăturile de natură depresivă sunt mai puţin comune decât cele anxioase la pacienţii cu restricţie a consumului alimentar.

Calitatea Produselor si Serviciilor

Obiceiurile alimentare ale pacienţilor cu tulburări alimentare sunt receptive la evenimentele din exterior și la schimbările de dispoziţie, această legătură poate să fie proeminentă în cazurile ușoare în timp ce în cazurile grave tulbuările de comportament alimentar pot părea autonome, iar pe măsură ce tratamentul progresează și mecanismele care au stat la baza tulburării se șterg se evidenţiază acest proces [2].

Interiorizările stărilor afective negative pot influenţa starea de sănătate prin scăderea capacităţii de adaptare, aceast lucru determinând persistenţa tulburărilor alimentare [3]. În depresie este prezent apetitul scăzut, dar nu apare preocuparea pentru conţinutul caloric, nu există teama de îngrăşare şi perturbarea imaginii corporale [4].

Depresia este, posibil, cea mai frecventă tulburare psihică în toate tipurile de servicii medicale, dar mai puțin diagnosticată. Conform estimărilor OMS, prism pierdere în greutate faza 1 orientări acest an va fi a doua cauză de morbiditate în lume.

După vârsta de 50 de ani acest raport se egalează. Incidența bolii este tot mai pregnantă la vârste de sub 20 de ani [1]. Este de asemenea asociată cu tulburarea de tip restrictiv, în special [6]. Din acest motiv, trebuie tratată cu seriozitate majoră încă de la primele simptome, care pot fi sesizate de către un medic de orice specialitate, un membru al familiei, un prieten etc.

Tulburările depresive fac parte dintr-un grup care cuprind tulburarea afectivă de tip disruptiv, tulburarea depresivă majoră, tulburarea depresivă persistentă distimiatulburarea disforică premenstruală, tulburarea depresivă indusă de medicamente sau substanțe, tulburarea depresivă secundară unei afecțiuni medicale, altă tulburare depresivă specifică sau nespecificată.

Ceea ce le deosebește sunt: durata, momentul apariției și presupusa etiologie. Tulburarea depresivă majoră constă din unul sau mai multe episoade depresive recurente care durează cel puțin 2 săptămâni, care pot avea intensități diferite [1]. Episodul depresiv major, se caracterizează prin: — dispoziție depresivă, pierderea motivației, a interesului și a rezonanței afective la evenimente plăcute sau neplăcute, gol sufletesc, absența emoțiilor, apatie sau dimpotrivă poate exista frustrare, furie, anxietate, tensiune, iritabilitate.

Formele clinice ale depresiei sunt: tulburarea depresivă majoră cu factori psihotici, melancolia, depresia atipică, prism pierdere în greutate faza 1 orientări și psihoza afectivă postpartum, tulburarea depresivă sezonală, tulburarea depresivă cu factori catatonici, depresia recurentă, depresia majoră rezistentă la tratament.

Etiologia depresiei cuprinde 6 ipoteze: monoaminică, neuroendocrină, cognitivă a depresiei, factori neurotrofici, genici, factori psiho-sociali și ipoteza cognitivă [1]. Modificările sistemului nervos cerebral sunt la nivelul: sistemului limbic, cortexului prefrontal, ganglionilor bazali și la nivelul hipotalamusului.

Majoritatea pacienților prezintă recădere înaintea împlinirii unui an de la discontinuarea tratamentului antidepresiv. Terapii psihologice: terapia cognitiv-comportamentală, terapia familială, terapie relaţional- emotivă, terapie interpersoanlă. Terapie electrocon vulsivantă. Terapie cu lumină [8]. Sunt afectate în special adolescentele și femeile tinere, mai puțin sexul masculin. Vârsta medie la care debutează este 15 — 17 ani [8].

Anorexia nervoasă poate să determine diferite complicaţii medicale. Testele de laborator prezintă modificări precum: anemii hematologice frecvente, nivel crescut al ureei care semnifică deshidratare, frecvent hipercolesterolemie, alcaloză metabolică datorită vărsăturilor autoindusehipocloremie, hipopotasemie, acidoză metabolică ușoară dată de abuzul de laxative.

Depresia poate fi cauza sau efectul anorexiei nervoase

Bradicardia sinusală este frecventă. Densitatea osoasă este scăzută, riscul de fracturi fiind mare. Aspectul cel mai remarcabil în cadrul examenului fizic este emacierea [7]. Tulburarea endocrină globală implicând axa hipotalamo-pituitaro-gonadală, la femei manifestată prin amenoree, iar la bărbați prin pierderea potenței și a interesului sexual [8]. La femei este scăzut nivelul estrogenului seric, iar la bărbați nivelul testosteronului [7].

Adolescenții au o preocupare morbidă în ceea ce privește greutatea și forma corpului, având o teamă intensă de a lua în greutate. Etiologia acestei tulburări este multifactorială, cuprinzând factori genetici, socio-culturali și psihologici.

Studiile efectuate pe pacienții cu AN au constatat faptul că neuromediatorii și hipotalamusul pot avea modificări de tipul hiperactivitate serotoninergică implicate aparent în menținerea dietei restrictive și a unor trăsături de personalitate cum ar fi perfecționismul, obsesionalitatea sau statusul dispozițional negativ. Norepinefrina are rol în stimularea apetitului alimentar, în timp ce serotonina stimulează producerea sațietății, fiind implicată și în modularea impulsivității și comportamentului obsesiv [8].

Astfel se explică asocierea frecventă dintre tulburările de comportament alimentar și tulburările de dispoziție, anxietate sau comportamentul obsesivcompulsiv. La nivel biologic, malnutriția afectează capacitatea creierului de a prism pierdere în greutate faza 1 orientări neurotransmițătorii res ponsabili de emoțiile pozitive serotonină și noradre nalină.

Anumite cercetări au pus în evidență faptul că persoanele cu anorexie nervoasă suferă o pierdere a materiei cenușii din creier care este partea activă a cortexului. Pentru că anorexia nervoasă are efecte asupra țesutului cerebral, sunt afectate atenția, memoria, capacitatea de luare a deciziilor și de rezolvare a prism pierdere în greutate faza 1 orientări. Rezultatele altor cercetări efectuate sugerează că factorii genetici influențează semnificativ predispunerea la anorexia nervoasă și contribuie substanțial la comorbiditatea observată între anorexia nervoasă și depresie majoră [8].

Există dovezi din ce în e mai clare cum că interacțiunea dintre factorii socio-culturali și biologici contribuie la generarea sa. S-a constatat faptul că persoanele cu anorexie nervoasă au avut în copilărie dispoziție anxioasă sau comportament obsesiv-compulsiv, sau chiar o prevalență semnificativă a rudelor de gradul I în ceea ce privește tulburarea bipolară și tulburările depresive.

Are o incidență mai mare în ţăriile industrializate cu o situație financiară dezvoltată [7]. Într-un studiu Abou-Saleh și colad. Studiile arată pe tomografia computerizată a persoanelor prism pierdere în greutate faza 1 orientări anorexie, o suferință cerebrală pseudoatrofie corticală și o dilatare ventriculară din cauza restricției alimentare, dar care revin la normal după corectarea deficitului ponderal [7]. Tentativele suicidare sunt frecvent întâlnite în AN [6]. Este necesară observarea condițiilor în care este alimentat copilul sau adolescentul, numărul meselor, cantitatea, restabilirea unei conduite alimentare adecvate și îmbunătățirea relației mamă-copil.

Tratamentul psiho-farmacologic se face cu SSRI inhibitori selectivi ai recaptării serotonineiantidepresive triciclice, clorpromazină în doze mici care are un efect foarte bun, dacă este asociată și patologia depresivă.

Terapiile cognitiv-comportamentală CBT și familială sunt foarte importante, la fel ca și cea suportivă, stabilind o relație solidă între medic și pacient, care este foarte importantă pentru complianţa pacientului [8]. Terapia cognitiv-comportamentală s-a constatat că are rezultate foarte bune în tratarea AN [5]. A în vârstă de 17 ani, genul feminin, din mediul urban.

Se internează în data de Antecedente Heredocolaterale Mama — hipertensiune arterială Antecedente personale patologice — Insuficiența mitrală gr.

I — Tulburare anxios-depresivă — Acnee juvenilă — Constipaţie cronică Dezvoltarea psihomotorie: corespunzătoare pe etape de vârstă; Condiții de viață si mediu: Este elevă în clasa a X-a, provine dintr-o familie legal constituită, fiind unicul copil, în care accentul nu este pus pe relația interfamilială, fiind descrisă de către pacientă ca fiind o familie rece, formală, cu reguli stricte, în care părerea ei nu a contat de prea multe ori.

Pierdere în greutate după studiile în străinătate

Mama este fostă balerină în vârstă de prism pierdere în greutate faza 1 orientări ani, de profesie inginer, cu o preocupare excesivă pentru aspectul fizic, preocupare pe care o direcționa și asupra pacientei încă de când aceasta era mică trebuia să își păstreze hăinuțele cât mai curate și să facă o impresie bună în societate.

Tata are 45 ani, de profesie manager, este descris de către pacientă ca fiind aspru prism pierdere în greutate faza 1 orientări perfecționist, fără vreo implicare emoțională în relația de familie. Școala a precipitat debutul bolii prin expectanțele mari ale colegilor şi bullying-ul, mai ales legat de acnee şi greutatea corporală. Istoricul Bolii Pacienta este în evidența Clinicii PNCA din anulcu diagnosticul: Suferință fetală și Tulburare Anxios-Depresivă dinpentru care a urmat tratament anxiolitic, timostabilizator și a făcut câteva ședințe de psihoterapie individuală, pe care le-a întrerupt pentru că tatăl nu le înțelegea rostul.

Acasă caută în greutate băuturi cu aproximativ 3 luni înaintea internării următoarea simptomatologie: refuz alimentar, tulburări de schemă corporală, anhedonie, plâns facil, dispoziție anxiosdepresivă, tensiune intrapsihică marcată, tendință la retragere socială.

Afirmativ, a urmat o dietă restrictivă în urma căreia a scăzut în greutate 6 kg într-o lună. Examen neurologic: fără semne de focar acut. Examen psihiatric Pacientă cu ținută îngrijită și igienă corporală păstrată. Orientată temporo-spaţial auto și allopsihic și situațional. Câmp actual de conștiență clar. Contactul psihic se realizează relativ facil.

Contactul vizual se menține intermitent pe durata interviului. Mimica și gestica în concordanţă cu trăirile afective.

Flux ideo-verbal coerent. Gândire abstractă. Hipomnezie de fixare si evocare. Hipoprosexie de concentrare și persistență. Percepție distorsionată a imaginii corporale cu negarea scăderii în greutate, negarea tulburărilor de ciclu menstrual, neagă faptul că alimentația este restricționată voluntar, neagă preocuparea excesivă legată de greutatea corporală. Tulburări de schemă corporală, tendință de disimulare a trăirilor psihopatologice.

Stimă de sine scăzută, idei de inutilitate și incapacitate, ruminații pe tema bolii. Dispoziție anxios-depresivă, anhedonie, tensiune intrapsihică, stare de neliniște psiho-motorie, plâns facil, tendință la retragere socială.

Iritabilitate, trăiri disforice, refuz alimentar, opoziționism, tendințe perfecționiste. Insomnie mixtă. Insight absent. Pacienta prezintă energie vitală redusă, complezenţă relațională-convențională.

La testele subiective se evidențiază nesiguranță de sine, uneori combativitate în fața realității fizice și sociale, efort de cenzurare pe fondul unor conflicte afective. Rezultatele pierderii în greutate pgx ambivalent.

Examene paraclinice 1. Ecografie abdominala: Limfadenită mezenterică 2. Examen neurologic: fără semne de focar acut 3. EEG: traseu cu ritm de fond teta-alpha, mediovoltat, simetric, fără grafo-elemente patologice 4. Consult cardiologic: Insuficienţă mitrală gr.

Consult endocrinologic: FT3, FT4 la limita inferioară a normalului; hipotiroidismul subclinic se datorează denutriției și nu necesită tratament. RMN- Spectroscopie Cerebrală — Aspect neuroimagistic sugestiv pentru o suferință cerebrală frontal-bilateral, predominant stâng, scăderea populației neuronale și hipoperfuzie frontal stânga; — Focar de glioză frontal bilateral.

Consult ginecologic: Amenoree secundară datorată patologiei de bază. Examene de laborator: Limfocitoză cu neutropenie; insulinemie scăzută; hipocalcemie; hipercloremie; feritină scăzută. Prima etapa a diagnosticului diferențial — cu toate tulburările organice care sunt însoțite de scădere în greutate: boli gastrointestinale excluse prin consult gastroenterologictumori oculte, hipertiroidism 2. A doua etapă de diagnostic diferențial — cu tulburări psihice care pot avea un debut însoțit de simptome caracteristice anorexiei nervoase: depresie, anxietate, fobie socială, tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburare dismorfică corporală, bulimie nervoasă, consum de substanțe psihoactive, schizofrenie.

V cu electroliți, Ca gluconic i. Psihoterapie individuală, cognitiv-comportamentală 3. Terapie de grup 4.